Internet în România

Anul acesta la CERF'97, în cadrul programului de seminarii și conferinte, organizate de Computer Press Agora, masa rotunda din ultima zi, a fost dedicata pentru Internet. Am beneficiat în organizare de ajutorul domnului Iosif Fettich, director Netsoft Srl, și îndrumarea d-nei prof.dr.Irina Athanasiu, carora le multumesc și pe aceasta cale. Dar, iata cum s-au desfașurat discutiile:

Darvas Attila: Subiectul ultimei mese rotunde este Internetul. Subiectul este, cred, de mare interes și multumesc invitatilor și publicului ca ne-au onorat cu prezenta. În continuare, dau cuvântul d-nei prof.dr. Irina Athanasiu, pe care o rog sa conduca discutiile.

Irina Athanasiu: Fiind a 3-a întâlnire, prima observatie, pe care vreau s-o fac, este ca, atunci când am organizat masa rotunda, acum un an, era foarte ușor sa ne așezam la masa, eram poate cinci, poate șase. La ROSE era ciudat ca eram 16, dar, de data aceasta, discutând cu organizatorii, era clar ca nu mai puteam sa-i punem pe ISP-iști la o masa,pentru ca am numarat în jur de 20 și asta este un semn bun, înseamna ca celor 6 de la început le-a mers bine, celor 16 din toamna le-a mers bine, și sper sa le mearga bine și celor noi veniti astazi. Cu aceasta introducere, vreau sa intru în subiectul zilei de astazi. Eu am facut o schita, cu ce am vrea sa discutam, și aș lansa o prima întrebare pentru furnizorii de servicii Internet:- ce servicii noi ofera providerii de Internet în România?.

Liviu Ionescu (Eunet): E greu de spus servicii noi, pentru ca Internetul are deja o familie atât de mare de servicii ca n-o sa inventam noi servicii noi. Deci, la nivel de holding european, am hotarât sa punem accent mai mare pe servicii cu valoare adaugata și nu numai pe numar de conexiuni. Servicii noi pe care le vom oferi în România, deși nu știu cât de mare va fi impactul, vor fi un serviciu de fax, unul de backup pe Internet, serviciul de plati electronice.

Octavian Greavu (Planeta Internet): Pentru ca e vorba de servicii noi, chiar daca nu e vorba de Internet provideri,este vorba de propunerea unui produs care poate sa fie util, în același timp, și furnizorilor Internet. Revista Planeta Internet a avut ocazia, acum câteva zile, sa primeasca producatorii unui decodor pt. Internet. Multi dintre dvs. îl cunosc, multi l-au testat, dar poate ca multi dintre dvs. n-au avut înca ocazia sa-l vada. O solutie de a afișa și de a naviga cu acest decodor care aduce paginile Web pe televizor. Pentru furnizorii Internet este o solutie în plus sa le creasca numarul de abonati.Adica, nu numai celor care au posibilitatea sa aiba un PC, nu numai celor care sunt pâna acum în aria dvs. de activitate. Dumneavoastra puteti sa va extindeti aria de activitate, gratie acestui NetBox, și sa va largiti abonatii, considerând ca toti cei care sunt posesori de televizor, și au o linie banala de telefon acasa, sau sunt cuplati prin cablu - este o varianta și pentru asta - pot sa fie abonatii dvs. Va trebui sa cunoașteti produsul îndeaproape și este o solutie pentru furnizorii de Internet.

Prof.dr.Moisa Trandafir (Intercomp): Noi oferim servicii Internet prin Vsat și Starnets. Ca sa raspund la întrebarea pe care mi-a lansat-o colega mea Irina, am diversificat putin serviciile oferite în servicii standard și profesionale, din doua motive: unul din motive comerciale și unul din motive tehnice, bineînteles ca cele doua sunt legate între ele. Dar, motorul a fost partea de marketing comercial pentru a împarti aceste servicii. Deci, avem servicii mai ieftine, standard, și mai scumpe, profesionale. Am realizat primul proiect, deci pot sa spun ca avem deja experienta de a oferi serviciul mai departe, de intranet bazându-ne pe doua criterii care se vehiculeaza la ora actuala la noi, Virtual Private Network, adica realizarea unei retele virtuale private mapata pe infrastructura pe care noi am construit-o acuma. Deci putem sa construim retele virtuale private pt. utilizatori care, eventual, pot sa aiba o retea închisa cu aplicatii de intranet, și am început sa creștem gama de servicii pe servere, adica spatiul pe serverele noastre, și spatiu fizic pt. instalarea serverelor clientului. În conditiile în care clientul are o linie destul de lenta, noi îl incurajam sa aduca serverele la noi în sediu. Astfel, am început sa avem o ferma de servere cu care acordam aceste servicii noi.

Dragoș Titescu (Global One Communications): La noi serviciile sunt deja împartite și nu mai avem nimic de împartit, noi, practic, avem o linie dedicata traficului Internet, o linie terestra de 256KB.

Tudor Panaitescu (Logic): Din punctul de vedere al serviciilor nu avem nimic nou. Din punctul de vedere al raspândirii locurilor de unde puteti sa accesati serviciile Internet și nu numai Internet: în reteaua noastra sunt 11 numere de acces în tara. În viitorul foarte apropiat, poate o luna, poate doua, se va extinde numarul la 30.

Iosif Fettich (NetSoft Tg. Mureș): Unul din serviciile pe care le consideram noi, pe care le vom oferi, este un serviciu de știri. Va fi un server care sa lucreze de la noi și cu știrile noastre. Va fi accesibil cât de curând.

Rotaru Alexandru (IIRUC SA): Reteaua Rolink s-a extins la 24 de noduri de acces în acest moment. Ca servicii oferite: yelow pages la o viteza mare de acces, al doilea este un model de distributie al siturilor cu diverse puncte de acces, și o colaborare cu firma Oracle, pentru realizarea de softuri specifice prin intermediul acestor retele multipunct. Deci, colaborarea cu firma Oracle se va materializa și prin urmatoarele actiuni comune.

Mihai Batrâneanu (PCNet): Aș împarti noutatile în doua domenii: cele referitoare la conectivitate, deci noi am dat drumul la un tronson cu partenerii noștri DigiCom la Ieșirea în Internet direct în SUA și servicii profesionale pentru companii, care vor sa plateasca și servicii pt. persoane particulare pe tronson rapid. Referitor la serviciile Web, pe 20 aprlie am dat drumul la transmiterea live postului de radio Pro FM și o alta noutate ar fi colaborarea cu CNN, deci Internet paging prin Internet.

Dan Popescu (Kappa): Din punctul de vedere al conectivitatii, vrem sa extindem interconectarea între retele de care se vorbește foarte mult acum. În continuare, așa cum probabil știti, pagina noastra a luat un premiu la CERF în materie de Web, insistam foarte mult pe reclame și oferim un serviciu de fax e-mail rapid celor care nu au e-mail, astfel încât aceștia primesc mesajele prin fax, am dat drumul la serviciul de emisie (broadcasting) al TVR1, însa, momentan, conducta în tara noastra nu este așa de mare încât sa fie vizionat foarte bine în întreaga tara, la cei 20KB/sec.

Irina Athanasiu: Daca nimeni nu mai vrea sa anunte noutati în domeniul serviciilor, propun sa discutam în continuare o gama de servicii f. mportanta și anume despre comertul electronic. E o șansa foarte importanta pentru România existenta acestui gen de servicii, existenta comertului electronic deoarece, într-un mod mult mai util, putem sa fim vazuti din afara. Aș vrea sa-i întreb pe furnizorii de servicii Internet din România cum stau cu oferirea de comert electronic pe Internet, ce prespective vad pentru acest gen de servicii și, în general, ce comentarii s-ar putea face în acest domeniu.

Liviu Ionescu: Eu n-am sa ma refer la comertul electronic, ci am sa ma refer la alte probleme pe care le avem cu totii. Ca furnizori de servicii Internet, a ramas problema comertului de servicii și a platii acestora. Dupa parerea mea, a discuta acum despre comertul electronic este ceva prematur, câta vreme mecanismele de plata pe care le au la dispozitie majoritatea, nu vorbesc despre cei putini care-și permit sa plateasca serviciile, ci e vorba de utilizatorii normali care de abia își permit sa plateasca câtiva dolari pentru abonamentul lunar, pentru care, daca noi adoptam o solutie de plata în avans, cum facem sa le recuperam banii. În aceste conditii, tare curios aș fi sa aflu, în primul rând, daca colegii au gasit solutii minune prin care sa rezolve și problema platii serviciilor și apoi alte probleme de comert electronic. Noi am schimbat sistemul de evidenta, de baze de date, existent în spatele firmei, ca sa încurajam platile în avans.

Mihai Batrâneanu: Liviu are dreptate. Dar Irina se referea la alte aspecte. Din februarie, noi am dat drumul la un magazin pe Web, și printre CD-uri avem și carti. Sincer sa fiu, mai mult de 20 de CD-uri nu vindem pe luna, deci, sa zic așa, n-ar fi un magazin rentabil. Însa, chiar daca acest magazin nu este rentabi, noi am considerat ca este necesar sa-l facem. Și, mai devreme sau mai târziu, va ajunge și la noi acest gen de serviciu. În general, vom încerca sa dezvoltam astfel de servicii locale, deci, sa oferim posibilitatea utilizatorlor de a beneficia de aceste servicii on-line.

Moisa Trandafir: Problema asta ne preocupa și pe noi, pentru ca este la americani și trebuie sa ne luam și noi dupa ei. Deci, problema este urmatoarea: comertul electronic are cel putin doua faze, faza de marketing și prezentarea produselor și faza de tranzactie. În ceea ce privește platile, este deocamdata greu de implementat, dar partea de marketing și prezentare se poate face. Noi am utilizat o tehnica numita outsourcing în America, am delegat aceasta activitate firmei RomNet, care are și www.romnet.ro în ferma noastra de servere. Ei deja au clienti și lucreaza în felul urmator: practic, contractele se fac cu ofertantii și am creat un serviciu de acces gratuit numai la serverul www.romnet.ro. Clientii pot sa faca acces gratuit, sa vada produsele și sa le cumpere, daca le place. Dupa aceea, cumpararea se face luând legatura directa cu ofertantul, și banii se scot din afacere, practic din contractele care se fac cu ofertantii. Vrem s-o dezvoltam mai departe și daca reușim, va fi o aplicatie interesanta de comert electronic, cu Asociatia Agentiilor de Turism din România, cu care am semnat recent un contract și care am vrea sa fie prima aplicatie realizata de noi de comert electronic în adevaratul sens al cuvântului, în România. Avem doua tehnologii, tehnologia de la Microsoft și o alta linie, în colaborare cu RomSys, utilizând linia de produse de la Sun Microsystems. Sa vedem care e mai buna, pe aceea o alegem.

Rotaru Alexandru: În cazul nostru, am dezvoltat un sistem cerere-oferta en-gros, prin poșta electronica, am dezvoltat o redactie comerciala, organizata în jurul Web-ului, dar înca nu se poate pune problema efectuarii platilor prin Internet. În schimb, se pot pune probleme de eficientizarea reclamelor, adica se pot face statistici și alte lucruri, legate de marcarea Web-urilor în retea, pentru a putea fi într-adevar accesate produsele oferite de catre o companie. Noi lucram cu aceste companii pentru a îmbunatati siturile, în vederea viitorului comert electronic.

Moisa Trandafir: Exista, la ora actuala, doua mijloace de plata electronice folosite, CreditCard și CreditBank. Dupa parerea mea, în România va trece foarte mult timp pâna se vor raspândi CreditCard-urile. Dar, în schimb, CreditCard-urile iau amploare tot mai mult în Europa. Una dintre consortiile, care lucreaza la acest proiect, se bazeaza pe o firma din Anglia, care dezvolta așa zisele SmartCard-uri sau portofelul electronic. Deci, este ca o cartela telefonica pe care o încarci cu o anumita suma și pe care o consumi pâna la limita epuizarii sumei respective. Transferul se poate face între portofeluri electronice, pe linii telefonice, între banca și portofel, pentru a încarca suma respectiva. În literatura de specialitate se preconizeaza ca, în anul 2010, CreditCard-urile o sa fie practic absorbite de SmartCard-uri. Pe acestea se pot pune parole, data nașterii și așa mai departe, inclusiv încarcarea unei sume de bani. Cred eu ca, pentru România, aceasta varianta ar fi mai buna. Ramâne de vazut cât costa aparatele, SmartCard-urile. Și atunci nu se mai pune problema autentificarii. Se consuma numai în limita sumei înscrise pe SmartCard.

Dragoș Titescu: Exista deja Visa în România și chiar functioneaza. Noi avem deja în retea doua banci, care s-au raspândit destul de mult în teritoriu. Nu mai este tocmai Internet, ci este reteaua, cu niște sisteme de protectie și securitate ceva mai spectaculoase. Este vorba de banca, bani și sa știti ca dureaza luni, daca nu ani, pâna sa se puna la punct o astfel de retea. Este foarte greu, plus mentalitatea omului de pe strada, spunea Liviu ca cine platește mai mult. Câti de la noi se duc sa-și ia un CreditCard? Pentru ca exista și pentru o suma mica se poate obtine.

Din public: Aș dori sa fac o precizare. Eu reprezint EuroCard. S-a folosit aici o terminologie care poate sa induca în eroare. Pe piata actuala a tranzactiilor bancare exista CreditCard și DebitCard. Acestea doua sunt, practic, același lucru, arata la fel, tehnologia este aceeași, numai ca CreditCard înseamna ca banca îti da credit, iar DebitCard înseamna ca banca îti trage din contul curent.Ceea ce spuneti cu SmartCard-ul, nu este decât o noua tehnologie.

Dragoș Titescu: Noi avem pe reteaua noastra destul de multe puncte instituite, le gasiti în noul Palat al Telefoanelor, în centru pe lânga Mihai Viteazul, sunt puzderii. Dar dureaza foarte mult pâna sa se raspândeasca aceste carduri. La implementare nu impune nimeni nimic bancii.Visa nu impune nimic. Banca se duce la Visa și-i cere aprobare.

Iosif Fettich: Aș dori sa aflu, de la colegii mei, în ce masura reclama pe Internet este perceputa ca utila de catre consumatori. Este o problema cu care fiecare se confrunta și primele dintre problemele cu care ne confruntam noi cel mai des este ca multi clienti spun ca înca nu e necesara reclama pe Internet, dupa primele încercari de acest gen. Mi-ar place sa aud o poveste de succes, de la cineva care face reclama pe Internet pentru o firma și care sa spuna ca, și daca costa de cinci ori mai mult, merita sa-mi fac reclama, pentru mine este un câștig.

Irina Athanasiu: Urmatorul subiect pe care vreau sa-l lansez se refera la o problema delicata, și anume în ce masura furnizorii de Internet sunt dispuși sau, cum vedeti raspunderea providerilor de Internet fata de cilenti. Și, în același timp, cum vedeti raspunderea clientilor fata de provderii de Internet și asta relativ la probleme de securitate, nu ma gândeam la securitate, vazuta ca hacker, ci în ce masura, daca un client este atacat, este raspunzator, service providerul, și invers, în ce masura daca un client afișeaza pe Internet o informatie care n-ar trebui sa apara, sau utilizeaza Internetul într-un mod în care n-ar trebui sa fie utilizat, ce fel de raspundere putem sa cerem sau în ce mod putem sa rezolvam raspunderea clientului fata de service provider.

Dragoș Titescu: Ceea ce spun eu s-ar putea sa placa, s-ar putea sa nu placa. Este povestea magazinului de peste drum de mine care vinde aparate de bucatarie. Vecinul de la patru și-a luat nevestei un cutit de bucatarie, face salata foarte buna, iar vecinul de la doi i-a înjungiat amanta cu un astfel de cutit. Îl facem raspunzator pe patronul magazinului? Eu ofer acces și nu știu daca am voie sa intervin. Pe de alta parte, când el este atacat, atunci pot sa încerc sa-l apar, sa pun niște filtre eventual, dar daca el face ceva, nu știu daca am eu dreptul sa intervin. Acesta e un punct de vedere .

Ștefan Bornuz (Vest Conex SA Cluj): Reprezint o firma de integrator de sisteme de montaj computerizat, și suntem mari consumatori de servicii internet comercial. Ne place sa credem ca am fost primii clienti de Internet din Cluj. Noi, în activitatile noastre, avem atât de mare nevoie de servicii Internet încât acuma, de Paști, a venit cineva sa ne spuna sa devenim furnizori de servicii Internet. Asta însa fara a fi furnizori de conectivitate Internet. Și sper ca furnizorii de conectivitate Internet vor accepta ideea ca un furnizor de servicii Internet este și cel care ofera hosting. Ne-a deranjat ca și clienti lipsa de dinamism a vietii firmelor românești pe Internet și, în aceasta idee, am initiat o actiune comerciala. Din pacate, n-am avut timp suficient s-o pregatim și s-o lansam cu ocazia CERF-ului. Este vorba de un concurs, cine viziteaza pagina noastra de Internet, în perioada 1-15 iunie poate sa câștige un calculator Pentium, tocmai în ideea de a crea un serviciu de hosting, care sa dinamizeze putin, și sa comercializeze mai mult decât este la nivelul acesta Internetul românesc. Având în vedere conectivitatea, am încercat tot ce se poate. Suntem foarte multumiti de serviciile de acces pe care ni le-a oferit Eunet-ul, însa, schimbarea politicii de tarifare RomTelecom ne-a facut sa renuntam deocamdata, la serviciile Eunet. Acum suntem multumiti de providerul de conectivitate Vsat și încercam, în permanenta, alte solutii. În peregrinarile noastre pe la diferiti furnizori de conectivitate, am avut tot felul de surprize de cum arata contractul respectiv. Un provider, prin contract, era îndrituit sa taie legatura în cazul în care noi ne abatem de la probleme de moralitate, probleme de conduita samd, dar ne punem problema în ce masura dânsul se transforma în instanta de judecata. A ne preveni ca nu este frumos sa facem un anumit lucru sau altul pe Internet, de a-și deroga responsabilitatea asupra actiunilor noastre ni se pare normal, dar, a se transforma în instanta de judecata , deci daca noi contravenim bunelor maniere ei ne taie conectivitatea, cine decidet Dânșii ? Pai, în cazul de fata, eu pot sa îmi elimin toti partenerii de pe piata, ma duc la primul mail primit de la o firma care nu-mi place, și spun, dl-e va rog sa-i taiati conectivitatea, pentru ca mi-a trimis un mail „servus Ștefan" și sunt profund jignit. Dânsul se transforma în instanta de judecata sa zica da, servus Ștefan este o jignire. Sau dânsul este cel care apreciaza ca o „înjuratura Ștefane" este o ofensa sau nu. Deci, problema pe care vroiam sa o ridic este care ar fi formula contractuala și care ar fi raspunderea furnizorilor de conectivitate vizavi de un furnizor de servicii Internet, care este delimitarea raspunderilor și cât trebuie sa ia asupra lui cel care ofera conectivitate.

Irina Athanasiu: Ati spus, la început, ca firma dvs a avut mare nevoie de servicii Internet. Puteti sa ne explicati putin de ce, ce înseamna acest lucru ?

Ștefan-Mircea BORNUZ: Noi suntem furnizori de servicii de control acces și pontaj computerizat. Ne trebuie oferte de cartele, de sisteme de utilizare a cartelelor, ne trebuiau standarde de existenta a cartelelor, de formate de cartele șamd., echipamente specifice. În România, este foarte ușor sa gasești o tastatura, un motherboard, dar un ceas de pontaj inteligent, un element de citire pt.cartelele cu banda magnetica, cu cip este mai greu. Ei, pentru noi Internetul a însemnat mult.

Am primit ulterior (M.Sabau), un mail de la dl. Ștefan Bornuz, pe care-l înserez aici:

Interventia mea a fost vis-a-vis de problema responsabilitatii ISP, în asigurarea unei utilizari 'normale' a serviciilor de retea catre toti clientii. Am dorit sa subliniez ca aceasta este o problema deosebit de delicata, pe care nu o putem trata doar dupa bunul nostru simt de ISP-iști și dadeam exemplul unui furnizor de conectivitate care, în contract, specifica ca își rezerva dreptul de a sista imediat legatura celor care prin natura mesajelor transmise sau a informatiei publicate 'cauzeaza suparare (iritare), neplacere, anxietate (neliniște) inutila'. Trecând cu vederea problemele de forma, aceasta formulare mi se pare deosebit de riscanta (și, poate, chiar abuziva) ca fond: ISP-istul în discutie își atribuie capacitatea de a aprecia daca un mesaj sau o informatie 'cauzeaza suparare...' și preia responsabilitatea de a aprecia daca un mesaj sau o informatie 'cauzeaza suparare...' Doream sa concluzionez, ca, daca, în general, pentru o societate comerciala este bine sa aiba în permanenta asistenta juridica, pentru un ISP-ist este o conditie obligatorie.

Moisa Trandafir: În aceasta problema, a responsabilitatii clientilor fata de provider, sau a providerilor fata de clienti, eu cred ca una dintre abordarile posibile trebuie sa plece de la faptul ca nimeni nu este perfect, nici providerul, nici clientul. Dar, asta nu este decât o teorie. Eu, practic, am încercat acuma o exprimare, s-ar putea ca ea sa fie doar aproximativa. Cred ca între 20-25% din resursele materiale și umane, noi le folosim și pentru a asigura securitatea. Un lucru important este sa educam tinerii, sa aiba grija de propria lor informatie. Pentru ca în general, conturile atacate au fost cele care au fost neglijate, în sensul ca nu s-au mai schimbat parolele, au fost date parolele altora, sau s-au facut accese din diferite retele și parolele au fost interceptate. Cei care au fost grijulii cu propriul cont au fost, în general, feriti de astfel de atacuri. În privinta contractelor, în România exista teoria ca valoarea unui contract este mai mica decât cea înscrisa în contract. Închipuiti-va un proces între un provider și un client, care platește un abonament de 50$ pe luna, și un proces care își așteapta rândul dupa altele în care se disputa milioane, poate zeci de milioane de dolari.

Rotaru Alexandru: Vreau sa va dau doua exemple, care mi le amintesc și n-am avut timp sa vorbesc în public despre ele, sunt din istoria acestor actiuni și anume situatii pe care le-a avut grupul de Unix. Cineva a emis niște mesaje care contineau cuvântul turc. Și un cetatean din Turcia a trimis istoria turcilor. Acea istorie a turcilor a trimis-o repetitiv, timp de o saptamâna și, ma rog, s-a umplut discul, s-a enervat, și solutia a fost aceea de a decupla pe respectivul emitent al mesajelor. Al doilea lucru este un accident, care s-a întâmplat în 1994, cred, sau 1995, în care un utilizator, din orașul Sibiu, ar fi trebuit sa receptioneze un mesaj de lungime 1.5K. Din cauza unei erori, mesajul a început sa vina permanent cu o repetitie de 6-8 mesaje pe minut. Acest lucru s-a întâmplat toata noaptea. Cazul a fost rezolvat, prin punerea unui filtru care sa respinga mesajele, returnându-le și astfel a cazut mașina care emitea mesajele. În momentul acela, s-a creat o problema internationala: cine platește acest trafic care a durat vreo 10 ore ? Din fericire, nu am intrat într-un proces, ci firma a carui program a produs eroarea, a platit acel trafic. Revenind la problema, ceea ce putem face cu utilizatorii și cu clientii retelei este sa implementam, prin contract, niște probleme standard și unele care nu sunt prinse acolo, cel putin sa le discutam.

Mihai Batrâneanu: Problema este una conceptuala. În România serviciile nu sunt apreciate. Ele sunt considerate, mi-e greu și sa spun cum sunt considerate. În România, oamenii prefera sa cumpere un mouse, un calculator, un obiect la care sa se uite. Este foarte greu sa-i convingi sa plateasca un serviciu. Deci, asta-i principala problema conceptuala. Discutam despre responsabilitate, când noi alergam dupa clienti sa ni se plateasca, sa respecte un contract. Sa-l dau în judecata? Responsabilitatea pleaca de la educatia atât a clientului cât și a furnizorului de servicii. Daca se semneaza un contract, în principiu acesta trebuie respectat.

Irina Athanasiu: Aș vrea sa continuam discutia. Am vazut pe câtiva provideri care nu au spus înca nimica, poate ca nu am gasit întrebarile pe care sa vi le punem, de exemplu, este cineva de la ICI, în ultima vreme s-au întâmplat lucruri noi la ICI, am niște colegi universitari la Timișoara care sunt într-o mare suferinta datorita schimbarilor de la ICI, poate ca n-am reușit sa-i captam cu întrebarile pe care le-am pus, dar poate ca am putea afla lucruri noi de la aceștia.

Rodica Ciocea (ICI București): Vroiam sa spun despre o încercare, nu este un serviciu pus la punct, o încercare de a face un serviciu de acces la un director X500 prin intermediul unui server www. Am facut un sistem experimental, cu un prim set de date sa spunem, nu suficient de mare ca sa fie concludent, dar, în conditiile actuale, spunem ca functioneaza. Este un mod de a solicita înscrieri de date în acest serviciu .

Serban Stanașila (DigiCom): DigiCom prefera sa fie un furnizor pentru furnizori.

Radu Bogdan (Electronum SA): Electronum SA este un punct de institutie standard.

Iosif Fettich: Am vazut ca toata lumea s-a ferit un pic sa ia atitudine în problema raspunderii. Se pare ca nu avem alta solutie decât sa expediem raspunsuri. Sunt situatii delicate, în care service providerul este efectiv pus în postura de a judeca și de a actiona sau nu. Este altfel în situatiile în care exista un precedent. Și unul din exemple ar putea fi situatia în care apare o plângere ca cineva, pe Internet, face rele. Mergând pe firul problemelor, se ajunge la un service provider care are un client. Nu se știe daca acela este cel care face rele sau nu. Ca service provider sunt îndreptatit sa o fac sau nu, sunt obligat sa o fac sau nu, sa supraveghez ce face acest client. Daca restul lumii striga tare ca ala face rele, pot sa ma pun în postura sa zic dl-e, e un client care platește regulat, în avans, nu știu ce face, pentru ca lucreaza într-un shell securizat. Daca vreau sa vad ce face, trebuie sa fac lucruri pe care, poate prin contract, ma angajez sa nu le fac.Ce fac? Îmi pastrez un client bun, sau iau decizia sa-l decuplez. Daca vine cineva și platește sa-i gazduiesc un sit porno, eu decid ca e porno sau nu, ma uit pe el și zic ca e porno sau zic ce frumos e! Și sunt multe situatii în care, efectiv, service providerul este pus în situatia sa judece . Nu pot sa ma ascund și sa spun ca singura mea datorie este sa asigur cilentilor mei servicii 24 din 24 de ore. Daca cineva se plânge ca ceva nu merge, noaptea ma suna pagerul și ma duc sa rezolv problema. E un pic mai mult decât atât.

Din public: Dupa mine, problema este mai simpla. Cât pierd deconectând acel utilizator care platește regulat dar care genereaza probleme, în comparatie cu cât pierd daca cineva se simte ofensat de ceea ce face acel utilizator. Responsabilitatea este în lant. Daca eu sunt conectat la cineva în afara și eu sunt dat în judecata, înseamna ca, și respectivul care îmi asigura conectivitatea, se afla în același lant de responsabilitati. În momentul în care eu sunt supus unor presiuni din afara, fac o analiza și vad daca merita sa continui relatia cu acel client sau nu, sau îl deconectez, fiindca este o potentiala sursa de pierdere pentru mine.

Irina Athanasiu: Am tot amânat momentul în care sa revenim la problemele noastre practice. V-aș întreba ce noutati mai exista, apropos de legaturile de servicii, daca mai avem noutati la legaturile între providerii de Internet.

Liviu Ionescu: Nu are rost sa discutam acuma despre ce legaturi are fiecare cu fiecare. Urmeaza, dupa câte știu, întâlnirea ISP-iștilor.