Informatizarea învățământului românesc
și a medicilor de familie
Interviu
cu domnul Marian Popa, director general ICL România
Rep.: La ultimul interviu acordat, ne promiteați că ne veți dezvălui date despre un proiect important care este în faza de elaborare. Între timp, am aflat că este vorba despre un proiect în domeniul educațional. Ce ne puteți spune despre acest proiect?
Marian Popa: În momentul de față, lucrăm la două proiecte în care sunt implicate mi nisterele respective în manieră de colaborare și o parte din finanțare. Unul se numește NetYear 2000 România și este o încercare de replică a unui proiect similar, derulat în Marea Britanie tot de către ICL, care se numește NetYear UK, și care se adresează celor 16.500 de școli, ca cifră generală, care bineînțeles va putea fi adaptat în funcție de cele câteva sute de școli care au fost informatizate până în momentul de față, și care prevede ca, prin finanțări proprii, prin finanțări de firmă, prin finanțările guvernului, prin finanțările asociațiilor internaționale și unor ministere din celelalte țări vestice să se ajungă, în 6 ani de zile, la informatizarea învățământului românesc, aceasta însemnând de fapt dotarea fiecărei școli cu o rețea alcătuită dintr-un server și 15 PC-uri, practic dotarea unei clase, care să fie conectată la Internet. Rețeaua respectivă urmând a fi dotată cu niște elemente de bază, cum ar fi: tradiționalul Windows, utilitarele și o serie întreagă de aplicații pedagogice. Informatizarea aceasta are ca prim scop introducerea IT-ului în școli, ca un instrument universal care poate fi folosit la orice formă de învățământ și la orice materie de predat și tot în cadrul acestui proiect este cuprinsă și o sumă care va fi folosită pentru realizarea de software educațional de către întreprinderi le românești de software, un domeniu care nu este foarte interesant în prezent deoarece, practic, există un singur cumpărător, Ministerul Învățământului. Proiectul, în momentul de față, se află în organizare de șantier, ca să folosesc o terminologie apropiată, în sensul că se stabilesc grupele de lucru, în ultima săptămână a lunii august vom avea o primă întâlnire a așa-numitului Consiliu de Coordonare Națională, la care vor participa reprezentanți ai Ministerului Educației, ai CNI-ului, ai ICL-ului, ai finanțatorilor, ai unor departamente din ICL care se ocupă de Private Founding Initiative, inițiative finanțate din surse particulare, cu care se va stabili forma de abordare a acestui proiect, pentru că în cazul implementării acestui proiect avem nevoie de un nucleu, care încă nu știu dacă se va constitui într-o firmă distinctă, o asociație sau într-o altă formă. Vom stabili conducerea executivă, responsabili tățile pe diversele domenii, sediul ș.a.m.d. Primul lucru pe care ni-l propunem în 1998 este doar o deschidere simbolică a acestei acțiuni, pe care ne vom strădui s-o facem la începutul lunii decembrie cu câteva școli care să fie deschise și folosite ca simbol pentru tăierea panglicii, urmând ca după ieșirea din iarnă să intrăm într-o cadență de 50-60 de școli pe lună, cadență destul de industrială, și pentru care trebuie să punem la punct și infrastructura teritorială, care în mare parte există.
Rep.: La ce valoare se va ridica întregul proiect și în cât timp estimați că se va fina liza?
M.P.: Întregul proiect este estimat la cca. 300 de milioane USD, va avea o durată de 6 ani de zile și, până în momentul de față, putem conta pe aproximativ 40% din finanțare, iar restul urmează să fie pusă la dispoziție prin niște formule consacrate, care se folosesc deja în vest, și care nu au prezentat o problemă deosebită pentru echipa internațională de la ICL, specializată pe inițiativele finanțate din surse particulare.
Rep.: Multe școli se află în localități care nici măcar nu sunt conectate la rețeaua telefonică. Cum veți conecta aceste școli la rețea?
M.P.: În acest sens, am avut deja niște discuții cu unul dintre operatorii de telefonie mobilă care operează în România și care, prin președintele consorțiului, și-a arătat nu numai disponibilitatea, ci chiar un foarte mare interes de a face parte din această asociație. Acoperirea acestor localități prin sistem GSM este perfect posibilă. Este adevărat că există și niște limitări tehnice, în sensul că sistemul GSM 900, care funcționează la noi, limitează viteza de transmitere a datelor la 9.600 bps, dar nu cred că acesta este principalul handicap, important este să introducem o manieră de lucru și un mod de a da o deschidere școlilor.
Rep.: Calculatoarele vor ajunge în școli. Cine-i va pregăti pe profesori?
M.P.: Pregătirea profesorilor va fi făcută pe baza unui curriculum nou, care este pus la punct de Ministerul Educației și Învățământului pe baza unei grupe de preparatori care este constituită în Marea Britanie și care va fi definitivată la întâlnirea de la sfârșitul lunii august, urmând ca aceste grupe să deruleze niște cursuri de traineri, urmând ca după aceea această activitate să fie derulată în cascadă. Există o problemă reală în acest sens, pentru că într-un fel suntem conștienți că este foarte posibil să rămânem în urmă cu școlarizarea, față de implementarea hard-ului care va fi relativ simplă. Tot ceea ce sperăm este să reușim să instruim suficienți traineri de traineri și, cu ajutorul presei, să creăm și o emulație pentru a obține și niște oferte suplimentare de instruire. Vă dați seama că participarea noastră implică un voluntariat consistent și că ar fi extrem de benefic dacă oferta de instruire ar veni și din alte părți, pentru a crea o bază foarte mare de oameni care să transfere cunoștințele de IT.
Rep.: Ce ne puteți spune despre cel de-al doilea proiect?
M.P.: Al doilea proiect se referă la medicul de familie și a rezultat practic dintr-o necesitate a economiei, nu ne-a fost solicitat neapărat de cineva, iar în urma unor discuții pe care le-am avut cu o serie întreagă de instituții financiare, referitoare la maniera de rezolvare a acestui lucru, am propus și realizarea acestui proiect CNI și el a fost inclus în parteneriatul strategic, care a fost semnat la sfârșitul trimestrului II între ICL și Guvernul României. Este vorba despre crearea unui cadru care să permită tuturor medicilor de familie să achiziționeze, într-o formă subvenționată sau nu, un pachet complet plug-and-play, plecând de la ideea că medicii au de obicei mai puține cunoștințe de IT, care să conțină toate datele respective, care să le permită înregistrarea bolnavilor și a datelor care sunt solicitate de Ministerul Sănătății și de către Ministerul Muncii și transmiterea lor automată la centrele de colectare, care urmează să fie stabilite, operațiunea urmând a fi extrem de simplă și de transparentă pentru medici. Ei vor fi dotați cu un kit complet livrat ca aplicație, calculator, modem și o serie întreagă de executabile care vor fi pornite automat la anumite perioade de timp, tocmai pentru ca activitatea de informatică să fie cât mai redusă pentru medic. Ținta noastră este ca medicii de familie să ajungă, în varianta nesubvenționată, la niște tarife în jur de 200.000 lei pe lună pentru un astfel de sistem. Sau, în cazul în care reușim să punem la punct și o manieră de subvenționare, această sumă să scadă simțitor.
Rep.: Ce dimensiuni estimați că va avea proiectul și pe ce durată se va întinde?
M.P.: Estimăm că proiectul se va întinde pe o perioadă de maxim 3 ani de zile, depinde foarte mult de fapt de clarificarea statutului medicului de familie, pentru că, deocamdată, este un concept aruncat pe piață dar insuficient detaliat, din punct de vedere al raportărilor, al manierelor în care urmează a fi realizate raportările ș.a.m.d. Noi sperăm să se deruleze în 2-3 ani de zile și ideal ar fi să cuprindă toți medicii de familie, dar oricum estimarea se cifrează la aprox. 20.000 de medici.
Rep.: Au fost deja implementate astfel de proiecte în alte țări, de exemplu în Marea Britanie?
M.P.: Da, numai că acolo implicarea guvernului a fost mult mai puternică, acolo s-a plecat de la o necesitate a forului local responsabil cu sănătatea care a inițiat acest proiect. Aici este vorba de o ofertă care pornește din partea industriei, într-o manieră extrem de favorabilă din punct de vedere financiar.
Rep.: Vă mulțumim și vă dorim succes.
|